Personalitate multilingvă

Nu ştiu dacă ar trebui să las titlul în engleză, Multiple Personality Disorder, sau nu. Îl las deocamdată aşa, în română, inspirându-mă puţin de la un alt titlu, şi trec la subiect.

Probabil că majoritatea persoanelor vorbitoare de două sau mai multe limbi străine au observat faptul că pot spune mai uşor unele lucruri şi acţionează diferit în una dintre cele două sau mai multe limbi, dar poate că nu şi-au pus problema de ce se întâmplă asta. Ei bine, nici eu nu mi-am pus problema până nu mi-a zis o prietenă de această afecţiune (deşi afecţiune nu ştiu dacă e cel mai potrivit cuvânt, eu una nu văd nimic rău în asta)

În cazul meu este limba engleză, limbă în care îmi pot exprima mai bine sentimentele şi ideile, dorinţele şi alte lucruri asemănătoare.

Conform unui articol pe care l-am citit pe net, cu cât vorbeşti mai multe limbi străine, cu atât ai mai multe personalităţi (doar e multiplă, d'oh!). Fiecare personalitate intervine atunci când foloseşti una dintre limbi. Comportamentul se poate schimba, unele gesturi, tonalitatea vocii (chestia asta chiar am observat-o la unii dintre profesorii mei), agresivitatea în sensul că în una dintre limbi se poate adopta un limbaj mai colorat, dar în niciun caz nu se modifică principiile.
Poate că vorbind într-o limbă străină unii dintre noi să ne simţim mai siguri şi de aceea se pot exprima mai liber unele lucruri. Totuşi, asta nu e o caracteristică generală, nu toată lumea se simte mai liber să spună orice vrea într-o limbă străină decât în limba maternă. Şi atunci ce provoacă acestă schimbare a personalităţii?

Tot în unul dintre articolele pe care le-am citit, pe lexiophiles, se punea un oarecare accent şi pe cultura unei anumite ţări. De exemplu, elevii care învaţă o limbă la şcoală fără a avea niciun contact cu un vorbitor nativ şi fără a se interesa de cultura unei ţări a cărei limbă o învaţă, au mai puţine şanse ca această personalitate multiplă să se manifeste, sau nu se manifestă atât de accentuat, decât persoanele care studiază şi cultura sau locuiesc în ţara respectivă, unde se vorbeşte limba pe care o învaţă.

Mie nu mi se pare un lucru rău această personalitate multiplă, cum am mai zis, mi se pare mai degrabă interesant şi cred că mi-ar plăcea să observ mai îndeaproape fenomenul. Nu cu cine ştie ce scop, dar doar aşa, de plăcerea de a face ceva interesant.

Hagu!

2 comments :

  1. Ei bine, am un unchi indepartat care vorbestre 25 de limbi, e preot in momentul actual din cate am inteles, dar la viata lui nu a fost prea cuminte :)) E totusi o dovada a multipersonalitatii.

    Sincer, nu stiam asta si e destul de interesant, oricum si mie mi se intampla des sa pot expirma altfel unele cuvinte decat in romana, nu stiu, parca are alt inteles...

    Deci clar vreau sa stiu mai multe limbi :)) ! ( engleza o las la urma :D ^_^)

    Kiiiisuuu >:D< :* :* :*

    ReplyDelete
  2. Interesant, acelasi fenomen mi se intampla si mie.Ma bucur ca are un nume, bine... nici nu m-am interesat prea mult sa aflu pe indelete despre ce-i vorba. Stiam ca e un lucru comun nu doar mie ci si a catorva persoane pe care le stiu.
    :)) nu cred ca reprezinta un motiv de ingrijorare, dar ai dreptate, este un lucru interesant.
    Hugs&wuvs! :*:*:* >:D<

    ReplyDelete